Despre dieta low-FODMAP

Zilele trecute vă întrebam pe Facebook ce ştiţi despre dieta low-FODMAP şi pentru că am văzut un interes destul de mare pentru aceasta am decis să vă scriu câteva idei.

În primul rând, trebuie să ştiţi că dieta low-FODMAP se adresează persoanelor ce suferă de tulburări gastrointestinale (sindrom de intestin iritabil).

Ce înseamnă low-FODMAP? Fermentable Oligosaccharides, Disaccharides, Monosaccahrides, and Polyols. Adică o dietă săracă în oligozaharide şi polioli.

Dieta low-FODMAP a fost creată la Universitatea Monash din Melbourne, Australia, de către Peter Gibson şi Susan Shepherd.

Carbohidraţii de tip FODMAP sunt reprezentaţi de:

  • fructoză (fructe, miere, sucuri, agave);
  • lactoză (produse lactate);
  • fructani (grâu, usturoi, ceapă, varză);
  • galactani (fasole, linte, soia);
  • polioli (îndulcitori care conţin sorbitol, manitol, xilitol, maltitol, unele fructe – avocado, cireşe, nectarine, piersici, caise, pere, prune, pepene, mango, papaya).

Toţi aceşti constituenţi sunt osmotic activi, adică atrag apa în lumenul intestinal, scăzând consistenţa scaunului şi pot fi fermentaţi sub acţiunea bacteriilor din tractul digestiv atunci când sunt consumaţi excesiv sau la cei cu sensibilitate crescută, ducând la simptome precum balonare, flatulenţă, crampe sau diaree.

Pentru a evalua toleranţa la aceşti compuşi se recomandă eliminarea lor din dietă timp de 6-8 săptămâni, după care se vor reintroduce treptat pentru a depista pragul la care repare simptomatologia.

După cum am mai spus, dieta low-FODMAP este indicată la pacienţii cu sindrom de intestin iritabil, dar este studiată şi pentru alte boli digestive (boli inflamatorii intestinale, boala celiacă).

Lista completă cu alimente high şi low-FODMAP este disponibilă aici şi aici.

fodmap

Lasă un răspuns