Cum tratăm alergiile sezoniere

alergii_sezoniere

Alergia sezonieră este o reacţie inflamatorie la un alergen din mediul înconjurător, care provoacă simptome neplăcute, cum ar fi: răguşeală, strănut sau inflamarea sinusurilor.

Dacă sunteţi predispuşi la alergii, prima dată sistemul imunitar va considera un compus – cum ar fi polenul – ca fiind un potenţial „intrus”, iar apoi organismul va produce masiv anticorpi: IgE (imunoglobulina E).

IgE se ataşează la celulele mastocitare de la nivelul nasului, ochilor şi plămânilor, protejând organismul de posibilii „invadatori” (bacterii, microbi etc.). Invadatorii pot fi alergeni (ex.: polenul, praf, parfum şamd), adică pot produce reacţii alergice.

Când organismul reintră în contact cu alergenii IgE, semnalizează celulelor mastocitare să elibereze histamine, substanţe chimice care provoacă strănutul, mâncărimea şi lăcrimarea ochilor.

Cum se dezvoltă alergiile?

Se pare că există o componentă genetică vinovată pentru cele mai multe dintre alergii. Dacă unul dintre părinţi o are, există un risc de 50% ca şi copilul să manifeste alergii. Este nevoie de expunere repetată la un alergen pentru ca alergia să se declanşeze – un copil va manifesta alergii timp de mai multe sezoane până se va dezvolta febra fânului sau rinita alergică.

Alergiile sezoniere vor fi prezente pe tot parcursul vieţii. Pot să apară alergii noi în fiecare deceniu de viaţă, dar acestea se manifestă în mod intens mai ales în jurul vârstei de 20 de ani.

Ce este rinita alergică?

Rinita alergică este o inflamare a căilor nazale şi se manifestă datorită reacţiei sistemului imunitar la diferite particule (alergeni) din aer.

Există 2 tipuri de rinite alergică:

  1. Sezonieră – aşa numita „febra fânului”.
  2. Perenă – persistă tot anul.

Este declanşată de:

  • polen (de la copaci, ierburi, gaze de eşapament, CO2 etc.)
  • spori de mucegai
  • acarieni din praf
  • păr de animale etc.

Cum reacţionează organismul?

  1. Faza incipientă – debutează cu rinoree (nas care curge), strănut, congestie nazaleă (nas înfundat), mâcărimi ale nasului, ochilor şi gâtului, lăcrimarea ochilor.
  2. Faza dezvoltată – respiraţie şuierătoare, somnolenţă, oboseală, tuse.

Diagnostic şi tratament

O alergie sezonieră este asemănătoare cu o răceală, cu manifestări precum lăcrimarea ochilor, congestie cronică, rinoree, dar în urma alergiilor rezultă o secreţie nazală mai fluidă faţă de răceli şi nu apare febra.

Totuşi, există un risc de până la 14% mai mare să apară dureri de cap şi migrene decât în cazul răcelilor. Dacă apar toate aceste simptome, sunt recomandate investigaţii pentru alergii. Acestea implică testele cutanate specifice pentru alergii, în timpul cărora medicul injectează subcutanat o serie de alergeni. În cazul în care în termen de 15 minute apare roşeaţă, mâncărime sau inflamaţie locală, înseamnă că persoana este alergică. Procesul este superficial, nefiind implicată durerea.

Alternativ sau în cazul în care testul este neconcludent medicul ar putea încerca injectarea intradermică a alergenilor.

Tratamente eficiente

Într-o astfel de alergie este important să se amelioreze simptomele, pentru că fără tratament alergiile se pot agrava în timp. Reacţiile adverse se pot răspândi la nivelul plămânilor şi pot creşte riscul apariţiei astmului. De fapt, până la 40% dintre persoanele care suferă de alergii pe termen lung suferă şi de astm, iar un procent de 40% va dezvolta sinuzită (inflamarea mucoasei sinusurilor).

Pentru alergiile moderate şi uşoare, sunt suficiente uneori medicamente eliberate fără prescripţie medicală. Cu cât o persoană se duce mai repede la medic, cu atât tratamentul va oferi rezultate mai bune.

Este indicat ca înainte de a ieşi în aer liber, în plin sezon de alergii, persoanele care suferă de alergii să urmeze tratament medicamentos.

Antihistaminicele

Împiedică celulele din organism să elibereze histamine care declanşează simptome asemănătoare cu ale răcelii. Medicamentele administrate oral fără prescripţie medicală sunt deseori combinate cu un decongestionant pentru ameliorarea alergiilor.

Antihistaminicele contribuie la tratarea pruritului nazal, ochilor care lăcrimează, nasului care curge şi strănutului. Există şi generaţii noi de antihistaminice care nu provoacă somnolenţă.

Pe de altă parte, antihistaminicele nu vor fi utile în cazul congestiei sau inflamaţiei, iar unele generaţii pot declanşa ca reacţie adversă starea de somnolenţă.

Corticosteroizii nazali

Mai puternici decât antihistaminicele, sau dovedit în unele studii clinice că sunt cele mai eficiente remedii pentru tratarea simptomelor alergice.

Corticosteroizii nazali (eliberaţi doar pe bază de prescripţie medicală) sunt foarte eficienţi pentru tratarea congestiei, însă poate dura o săptămână sau chiar mai mult până apar ameliorări vizibile ale simptomelor.

În schimb, există riscul apariţiei unor efecte adverse uşoare, cum ar fi sângerări nazale, iritaţie şi senzaţie de arsură.

Decongestionantele

Eliberate fără prescripţie medicală şi cu acţiune rapidă, decongestionantele sunt disponibile sub formă de medicamente ce pot fi administrate pe cale orală sau sub formă de spray-uri nazale.

Acestea acţionează prin constricţia vaselor de sânge, reducându-se astfel cantitatea de secreţie nazală.

Decongestionantele ameliorează congestia instant, însă durata de acţiune a acestora este temporară. În timp ce unele spray-uri nazale acţionează mai repede decât alternativele orale, majoritatea medicilor descurajează utilizarea lor mai mult de 3 sau 4 zile, din cauza efectului puternic de rebound.

De fapt, odată ce este iniţiat tratamentul cu decongestionante, o persoană va avea nevoie de o cantitate din ce în ce mai mare de substanţă pentru ca simptomele să se amelioreze.

Minimizarea simptomelor

Pentru minimizarea simptomelor se pot lua câteva măsuri esenţiale:

1. Se vor închide ferestrele pe timp de noapte şi dimineaţa, deoarece plantele eliberează polenul între orele 4 AM şi 8 AM. În plus, în acest interval orar se recomandă evitarea ieşirilor în aer liber.

2. Se va utiliza aerul condiţionat şi se va investi într-un filtru HEPA, care are capacitatea de a captura 99% dintre particulele care îl străbat. Întrucât polenul de pe pantofi, haine şi alte lucruri poate pătrunde în covoare, se va lua în considerare înlocuirea covoarelor obişnuite cu unele lavabile. Se va acorda atenţie inclusiv alergenilor care provin din muceagai şi praf, care pot agrava alergiile sezoniere.

3. Se va tunde gazonul pentru a se preveni germinarea şi apariţia polenului în urma înmuguririi. Se va lua în considerare de a se planta specii de plante care nu eliberează polen. Se vor arunca frunzele înainte ca acestea să mucegăiască.

4. Se vor purta haine din fibre naturale, deoarece fibrele sintetice cum ar fi polistirenul şi nailonul pot provoca alergii prin frecarea cu pielea.

5. Se va curăţa casa cu atenţie, de mai multe ori pe săptămână, deoarece reducerea nivelului de polen, praf şi mucegai din casă ar putea reduce simptomele. În loc de mătură, se vor folosi aspiratorul, mopul şi cârpele de praf din microfibră, care colectează particulele.

De asemenea, se vor folosi feţe de pernă, huse pentru pernă şi lenjerii de pat antialergice şi se vor spăla frecvent la temperaturi de eradicare a acarienilor şi polenului. Se vor şterge ferestrele cu cârpe umede înainte de a merge la culcare pentru a se respira cât mai uşor pe timp de noapte.

Toate cele bune!

Lasă un răspuns